Cuvine-se cu adevarat sa te fericim, Nascatoare de Dumnezeu,
cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru.
Ceea ce esti mai cinstita decāt heruvimii si mai marita fara de asemanare decāt serafimii,
care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvāntul ai nascut,
pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim!





Va invitam sa ascultati conferinta Parintelui Galeriu Creatia in viziunea pascala.aac (format aacPlus - 59,6MB - 173 minute, necesita ultima versiune de winamp)

Luna iulie in 25 de zile: Adormirea Sfintei si Dreptei Ana, mama Preacuratei Nascatoare de Dumnezeu.

    Sfanta Ana, dupa traditia Bisericii, s-a facut strabuna Domnului nostru Iisus Hristos dupa trup si se tragea din semintia lui Levi, fiica fiind a lui Natan preotul si a Mariei, femeia lui. Natan a pastorit cu putin inainte de Irod cel Mare si a avut trei fete: Maria, Sovi si Ana. Si a maritat pe Ana, in tinutul Galileei, cu dreptul Ioachim. Si, ea a nascut, prin rugaciune, pe Maria, Nascatoarea de Dumnezeu.

    Iar Sfanta si Dreapta Ana, a carei adormire o praznuim astazi, dupa ce a nascut pe Fecioara Maria, pe incepatoarea mantuirii noastre si Maica Domnului, si a daruit-o pe ea sa fie crescuta la templu, ca pe un dar fara de prihana, a trait cealalta vreme a vietii sale cu postiri, cu rugaciuni si cu faceri de bine catre cei lipsiti si asa s-a dus catre Domnul.
 


Intru aceasta zi, cuvant despre un diacon, care a cazut in desfranare si, iarasi, a venit intru a sa randuiala, prin pocainta.

    Un frate a intrebat pe un batran, zicand: "De se va intampla, din lucrara diavolului, ca cineva sa cada in desfranare, ce sa faca, pentru cei ce s-au smintit?" Si a povestit batranul, zicand: "Un diacon era vestit intr-o manastire a Egiptului. Iar un orasean din cetate, fiind izgonit de dregator, a venit cu toata casa sa, la acea manastire. Si, din ispita diavolului, a pacatuit diaconul cu o femeie, din cele ce venisera cu oraseanul. Si s-a facut tuturor de rusine, fiindca s-a cunoscut lucrul. Iara el s-a dus la un batran, iubit al sau, si i-a povestit lui ceea ce se intamplase. Si avea batranul, in chilia sa, o ascunzatoare, pe care o stia si diaconul. Si l-a rugat pe el diaconul, ca sa intre acolo si sa se inchida acolo de viu, nestiind nimeni altul despre ceea ce se facuse, in afara de batranul acela. Si s-a invoit batranul. Deci, diaconul, intrand in intunericul acela, s-a pocait cu adevarat, plangand pacatul totdeauna si nimic altceva gustand, fara numai paine si apa, pe care i le da lui batranul, la o anume vreme. Si s-a intamplat atunci ca, de mai mult timp, nu se mai revarsase apa raului, dupa obicei. Si toti, facand litanie si rugandu-se lui Dumnezeu, cu staruinta, s-a descoperit unuia din Sfinti, ca, de nu va veni sa se roage cutare diacon, care este ascuns la cutare monah, apa raului nu se va revarsa. Iar acela, primind vestirea, a povestit tuturor cele ce i s-au facut lui cunoscute de la Dumnezeu. Si, auzind, aceia s-au minunat. Si, venind, l-au scos pe diacon din locul in care era ascuns si l-au silit sa se roage. Si, rugandu-se, indata s-a revarsat apa. Si asa, cei care s-au smintit mai inainte, si multi altii, s-au folosit de pocainta lui si au proslavit pe Dumnezeu."

Intru aceasta zi, cuvant al Sfantului Efrem, despre cei ce nu se tem de Dumnezeu.

    Cel ce nu are frica de Dumnezeu intru sine este supus uneltirilor diavolului. Cel ce nu are frica de Dumnezeu intru sine este vinovat de focul cel vesnic. Unul ca acesta glumeste, nu se teme, doarme fara de masura, e plin de trandavie, de faptele sale nu se ingrijeste, casa poftelor se face, toata desertaciunea lumeasca se arata intru el, pentru ca nu se teme de venirea Domnului. Unul ca acesta iubeste patima, de odihna se bucura, de chinuire fuge, smerenia o uraste, mandria il bucura. Deci, cand va veni Domnul si-l va afla pe el nepregatit si bucurandu-se de toate cele lumesti, il va taia pe el in doua si-l va trimite intru intunericul cel mai din afara. Si cine nu-l va plange pe unul ca acela? Iar pe noi sa ne pazeasca Domnul de un rau ca acesta si sa ne indrepteze la calea de mantuire.
 


Intru aceasta zi cuvant din Pateric.

    S-a suit, odata, ava Daniil, cel de la Schit, cu ucenicul sau, in Tebaida de Sus, la pomenirea lui ava Apolos. Si au iesit ucenicii in intampinarea lui, ca la sapte stadii. Si erau, ca la cinci mii, cei care se adunasera. Si puteai sa ii vezi intinsi pe nisip, ca o randuiala de ingeri, care, cu frica, primesc pe Hristos. Ca unii isi asterneau hainele lor pe calea, inaintea lui, iar altii, pamantul cu lacrimi il udau. Si, iesind arhimandritul, s-a inchinat de sapte ori inaintea fetei batranului. Si, sarutandu-se intre dansii, s-au asezat. Si s-au rugat fratii, sa auda cuvant de la dansul, ca nu se grabea sa vorbeasca cuiva. Deci, dupa ce au stat in afara chinoviei, pe nisip, ca nu-i incapea biserica, a zis ava Daniil, ucenicul sau, sa scrie: "De voiti sa va mantuiti, iubiti neagoniseala si tacerea. Ca, de aceste doua fapte bune, atarna toata viata calugarilor." Si ucenicul lui a dat unuia dintre frati scrisoarea si a talmacit-o in limba egipteana. Si, dupa ce s-a citit parintilor, au plans toti si au petrecut pe batran.

    Si, venind la Ermupoli, a zis ucenicului sau: "Du-te, bate in poarta manastirii aceleia si spune ca sunt aici." Ca era acolo o manastire de femei, care se numea a lui ava Eremia, in care locuiau ca la trei sute de surori. Si s-a dus ucenicul si a batut. Si i-a zis lui portarita, cu glas subtire: "Sa te mantuiesti, bine ai venit, ce poruncesti?" El i-a raspuns: "Cheam-o pe maica arhimandrita, ca vreau sa-i vorbesc." Iar ea a zis: "Maica noastra nu vede pe nimeni, niciodata, dar spune-mi ce poruncesti si-i voi spune eu." Iar el a zis: "Spune-i ca un calugar vrea sa-i vorbeasca." Iar ea, mergand, i-a spus, si egumena, venind, l-a intrebat: "Ce poruncesti?" Si a raspuns fratele: "Va rog sa ma lasati sa dorm aici, cu un batran, ca este seara, ca nu cumva sa ne manance fiarele, " Si, iarasi a zis maica: "Mai de folos va este voua sa fiti mancati de fiarele cele din afara, iar nu de cele dinlauntru, caci, aici, niciodata, barbat nu a intrat." Atunci, fratele a spus: "El este ava Daniil, cel de la Schit." Iar ea, auzind, a deschis portile si a iesit, alergand impreuna cu tot soborul si broboadele lor le-au asternut, de la poarta, pana jos, unde era batranul, ingenunchind la picioarele lui si sarutand urmele picioarele lui. Si, intrand ei inlauntrul manastirii, a adus stareta un vas si l-a umplut cu apa calduta si cu buruieni si a randuit pe surori in doua cete si a spalat, insasi, ea picioarele batranului si ale ucenicului lui si, luand un pahar, turna apa, din vas, peste captele surorilor. Si putea sa le vada cineva pe toate, ca pe niste pietre neclintite, fara de grai. Ca numai prin semne se facea raspunsul lor. A zis, dar, batranul, egumenei: "Numai fata de noi aveti evlavie sau asa sunt surorile totdeauna?" Iar ea a raspuns: "Totdeauna sunt asa, roabele tale, stapane, dar roaga-te pentru dansele."

    Iar una dintre surori zacea in mijlocul curtii, dormind, rupta si zdrenturoasa. Si a zis batranul: "Cine este aceasta, care doarme?" Si i-a raspuns, una din surori: "Este betiva si nu stim ce sa-i facem. Ca, si sa o scoatem din manastire, ne temem de osanda si de o vom lasa, sminteste surorile." Atunci, a zis batranul ucenicului sau: "Ia vasul si arunca apa peste ea". Iar acesta, facand asa, s-a sculat sora ca dintr-o betie. Deci, a zis stareta: "Stapane, totdeauna asa este." Si, luand pe batran, au intrat in trapeza si au facut cina, zicand: "Binecuvanteaza pe roabele tale, ca sa guste inaintea ta." Iar el le-a binecuvantat. Si numai ea si cea a doua dupa dansa, au stat cu ei. Si batranului i-au pus un vas, in care erau verdeturi muiate si crude si curmale si apa, iar ucenicului linte calda si putina paine si vin amestecat cu apa. Iar susorile li s-au pus bucate multe: peste si vin, din destul, si au mancat foarte bine si nimeni n-a vorbit. Iar, dupa ce s-au ridicat ei de la masa, a zis batranul egumenei: "Ce inseamna ceea ce ai facut? Ca noi trebuia sa mancam bine, si voi ati mancat cele bune." I-a raspuns lui aceea: "Tu calugar esti si hrana de calugar ti-am pus. Si ucenicul tau, ucenic de calugar este, si hrana de ucenic i-am pus. Iar noi, incepatoare suntem, si hrana de incepatoare am mancat." Si i-a zis ei batranul: "Pomenita fie dragostea ta; cu adevarat ne-am folosit."

    Si mergand ei sa se odihneasca, a zis batranul, ucenicului sau: "Du-te de vezi unde doarme betiva aceea, care zacea in mijlocul curtii." Si s-a dus si a vazut-o si a venit si i-a spus lui. Iar batranul a zis: "Privegheaza cu mine, in noaptea aceasta." Si, dupa ce au adormit toate surorile a luat batranul pe ucenicul sau si s-au dus sa vada pe betiva, care se desteptase si isi intinsese mainile sale spre cer si lacrimile ei, ca paraul erau si metaniile le facea pana la pamant si cand simtea ca se apropie vreo sora, se arunca jos, prefacandu-se ca doarme. Deci, a zis batranul, ucenicului sau: "Cheam-o pe egumena, incetisor." Si, mergand a chemat-o pe ea si pe cea de a doua, dupa dansa. Si, toata noaptea au privit cele ce se faceau. Iar egumena plangea, zicand: "O, cate rele i-am facut ei." Si, dupa ce a lovit in toaca, s-a facut zvon pentru dansa, intre surori. Si a cunoscut ea ce se intampla si s-a dus binisor acolo, unde dormea batranul si i-a luat toiagul si pieptarul si deschizand usa manastirii, a scris un bilet, pe care l-a pus pe incuietoarea usii, scriind: "Rugati-va si ma iertati de orice v-am facut si v-am gresit." Si nevazuta s-a facut. Dupa ce s-a facut ziua, au cautat-o si n-au mai gasit-o. Si s-au dus la poarta, gasind usa deschisa si biletul pe ea. Si s-a facut plangere mare in manastire si a zis batranul: "Eu, pentru dansa am venit aici, ca acest fel de oameni sunt iubiti de Dumnezeu." Si, toate surorile au marturisit batranului cele ce i-au facut ei. Si, rugandu-se batranul pentru surori, s-a dus fiecare la chilia sa, slavind si multumind lui Dumnezeu, Celuia ce stie, numai el, cati robi ascunsi are. Dumnezeului nostru slava, acum si pururea si in vecii vecilor! Amin.
 


  • Despre pacatul avortului si gravitatea lui
  • FATA ASCUNSA A PROSTITUTIEI LEGALIZATE