Cuvine-se cu adevarat sa te fericim, Nascatoare de Dumnezeu,
cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru.
Ceea ce esti mai cinstita decāt heruvimii si mai marita fara de asemanare decāt serafimii,
care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvāntul ai nascut,
pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim!







Va invitam sa ascultati conferinta Parintelui Galeriu Creatia in viziunea pascala.aac (format aacPlus - 59,6MB - 173 minute, necesita ultima versiune de winamp)

 
Luna februarie in 24 de zile: Intaia si a doua aflare a cinstitului cap al Sfantului Prooroc, Inaintemergatorul si Botezatorul Ioan.




        Stim din Evanghelia de la 29 august, cand se praznuieste taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul, cum s-a infaptuit uciderea acestuia, din porunca lui Irod si, cum, cinstitul cap al Botezatorului a ajuns pe tipsie in mainile Ierodiadei, in ziua ospatului, pentru ziua nasterii lui Irod.

        Multa vreme a stat cinstitul cap ingropat in loc ascuns de Ierodiada, la castelul din Maherus, unde se savarsise uciderea. Si stia despre aceasta si Sfanta Ioana, femeia dregatorului lui Irod, de care pomeneste, in Evanghelia sa, Sfantul Luca. Dupa traditie, ea este aceea care l-a luat de acolo in taina si l-a ingropat la Ierusalim, in muntele Eleonului, intr-un vas de lut. Si s-a pastrat stirea aceasta intre crestini, din neam in neam. Aceasta e socotita cea dintai aflare a sfantului cap.

        Deci, a stat acolo, pana pe vremea Sfintilor imparati Constantin si Elena, cand, prin doi monahi, cinstitul cap a ajuns la Emesa, in Siria, la un olar. O vreme, cinstitul cap a trecut acolo, din loc in loc, in mainile credinciosilor, pana in anul 453, cand episcopul Uranie al Emesei, aflandu-l, l-a asezat in biserica din aceasta cetate, unde da tamaduire multor bolnavi. Aceasta este socotita a doua aflare a cinstitului cap al Botezatorului.

        Dupa multi ani, cinstitul cap a fost dus cu slava la locul numit Evdomon, in Constantinopol, iar pe vremea luptei impotriva Sfintelor icoane, a fost ascuns tocmai la Comane, la hotarul imparatiei cu Armenia si ingropat acolo, de unde a fost adus, din nou, in Constantinopol, pe vremea imparatului Mihail, de catre Sfantul Ignatie, patriarhul din Constantinopol (860). Aceasta este cea de-a treia si cea din urma aflare a cinstitului cap.

        In timpul cruciadelor, intrand latinii in Constantinopol, la anul 1204, acestia au luat o parte din capul Sfantului si l-au dus in Franta, asezandu-l intr-o biserica din Amiens, unde se afla si astazi. Intru pomenirea acestor fapte din traditie, Sfanta Biserica a randuit praznicul de astazi si cel de la 25 mai, proslavind pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh, in veci, Amin.


 



 
 

Intru aceasta zi, cuvant din apostolicele hotarari, despre cum se cuvine a vietui.




        Asezatorul de Lege al israilitenilor, Moise, a zis, ca din partea lui Dumnezeu: "Iata, am dat inaintea fetei voastre, calea vietii si calea mortii; deci, sa-ti alegi tie viata, ca sa fii viu". Dar noi, urmand mai ales Invatatorului Hristos zicem: "Doua cai sunt: una a vietii, iar alta a mortii". Dci, intai este calea vietii, care pune lege asa: "Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau, din tot sufletul tau si pe aproapele tau, ca pe tine insututi si, pe scurt, ceea ce nu voiesti pentru tine insuti, aceea nici altuia sa nu faci".

        Sa binecuvantezi pe cei ce te blestema pe tine; roaga-te pentru cei ce te manie pe tine. Sa iubesti pe vrajmasii tai. Ca ce folos va este voua, zice, daca iubiti pe cei ce va iubesc pe voi, ca si paganii asa fac. Lasa-te de poftele tineresti. De te va lovi cineva peste un obraz, sa-i intorci lui si pe celalalt. De te va lua pe tine cineva cu sila o stadie de loc, mergi cu dansul doua. Celuia ce vrea sa se judece cu tine, ca sa-ti ia haina ta, sa-i lasi lui si camasa. Si, de la cel ce-ti ia ale tale, sa nu le ceri. Celui ce cere, da-i, si, pe cel ce voieste sa se imprumute de la tine, sa nu il respingi. Sa te sarguiesti a da tuturor ceea ce este drept si din ostenelile tale cele drepte. Sa cinstesti pe sfinti. Sa nu ucizi. Sa nu desfranezi. Fereste-te de pacatul sodomiei, pentru ca blestemat este tot cel ce face unele ca acestea, ca de nu va fi, intre fiii lui Israel, cel ce se desfraneaza. Sa nu furi, pentru ca Acan, furand in Ierihon, ucis cu pietre a plecat din viata, iar Ghiezi, mintind pentru furtisag, a mostenit lepra lui Neeman. Iuda, furand bogatia cea pentru saraci, a vandut si pe Domnul si, caindu-se, s-a spanzurat. Iar Anania si Safira, furand din ale lor si ispitind pe Duhul Domnului, indata au murit, dupa cuvantul lui Petru, Apostolul.

        Sa nu vrajesti, sa nu otravesti, sa nu faci farmece, pentru ca fermecatorul zice, nu face vii, ci ucide pe prunci in pantece; toata zidirea care a primit suflet de la Dumnezeu, fiind ucisa cu nedreptate, se va razbuna. Sa nu poftesti tarina aproapelui, nici femeia lui, nici boul, nici calul lui. Sa nu-l asupresti pe el cu juraminte, ca s-a zis: "Sa nu juri stramb". Sa nu clevetesti, ca cel ce cleveteste manie pe Cel ce l-a facut pe el. Sa nu fii pomenitor de rau, ca osanda pomenitorilor de rau este moartea. Sa nu fii limbut, ca omul limbut nu se va indrepta pe pamant, si curse tari ii sunt omului buzele lui. Fereste-te sa nu-ti fie cuvantul tau desert. Pentru tot cuvantul zadarnic, vei da raspuns si din cuvintele tale sau te vei indrepta, sau te vei osandi.

        Sa nu minti, ca va pierde Domnul pe toti cei ce graiesc minciuna. Sa nu jefuiesti pe fratele tau. Sa nu fi fatarnic, ca sa nu-ti fie partea ta randuita cu fatarnicii. Sa nu te mandresti, ca Domnul sta impotriva celor mandri. Sa nu te rusinezi de cei de fata, la judecata, ca a Domnului este judecata. Sa nu urasti pe fratele tau in inima ta. Cu mustrare sa mustri pe fratele tau, zice, ca sa nu ai pacat pentru dansul. Sa fugi de tot raul si sa nu te temi. Sa nu fii manios, nici maret, nici iute, nici indraznet, ca sa nu iei rasplatirea lui Cain, a lui Saul si a lui Ioab. Ca, cel dintai, adica, a ucis pe Abel, fratele sau, pentru ca s-a aflat el mai bun la Dumnezeu, iar Saul prigonea pe David, cel ce a biruit pe Goliat, fiindca a pizmuit laudele cele frumoase, pe care dantuitoarele i le aduceau lui David. Iar Ioab a ucis doi viteji conducatori de oaste, pe Avenir si pe Amesis, tot din pizma.

        Sa nu faci farmece, nici descantece, nici sa te deprinzi la invatatura rea, ca toate acestea strica Legea. Sa nu graiesti vorbe de rusine, nici sa faci cu ochiul, nici sa fii betiv, ca, dintru acestea, se ajunge la desfranare si la adulter. Sa nu te increzi in vise, ca vrajitorie faci, ca sa nu te amagesti pe tine si pe altii. Sa nu iubesti aurul, ca nu, in locul lui Dumnezeu, sa slujesti lui Mamona. Sa nu fii maret, ca un fariseu, ca, cel ce se inalta, se va smeri. Si cel maret, intre oameni, urat este inaintea lui Dumnezeu. Sa nu fii aspru, nici grabnic, ca amandoua duc la desfranare. Ci, fi rabdator si bland, intru intelepciune, pentru ca cei blanzi vor mosteni pamantul celor vii. Sa nu fii indraznet, ca omul indraznet cade in rele. Sa nu certi pe slujitorul tau, intru mania sufletului tau, ca nu cumva sa suspine din pricina ta, caci, atunci, va fi asupra ta mania lui Dumnezeu. Sa nu faci nedreptate, zice, nici unui om, ca sa nu te blesteme pe tine. Ca pe cel ce te blestema, intru mania sufletului sau, il va auzi Facatorul lui.

        Pe frati si pe cei de aproape ai tai sa nu-i treci cu vederea, ca pe ai tai, zice, pe cei de o semintie, sa nu-i urasti. Sa nu intri la rugaciune in ziua viclesugului tau, mai inainte de a imblanzi mania ta. Patimirile cele ce ti se intampla tie, sa le primesti cu liniste, iar ispitele, fara de necaz, stiind ca plata, de la Dumnezeu, ti se va da tie, precum lui Iov si lui lazar. pe cei ce-ti graiesc tie cuvantul lui Dumnezeu, proslaveste-i si sa-ti aduci aminte de ei, ziua si noaptea, sa-i cinstesti pe ei, ca pe niste mijlocitori buni ai tai, ca unde este invatatura lui Dumnezeu, acolo si Dumnezeu este. Sa cauti in toate zilele la fetele sfintilor barbati, ca sa le cinstesti cuvintele lor si ca sa nu intri in vrajba cu dansii aducandu-ti aminte de Core, Datan si Aviron, care au suparat pe Moise si i-a inghitit pamantul. Aceasta cale este calea vietii, despre care am vorbit pana acum.

        Iara calea mortii este aceea ce se lucreaza prin instrainarea de cunostinta lui Dumnezeu, adica prin faptele cele rele vazute, precum sunt: desfranarile, uciderile, si celelalte. Iar de voim sa ne izbavim de toate rautatile acestea ce zac asupra noastra, apoi, sa iubim infranarea de la mancare si bautura, precum a zis Apostolul: "Ori de mancati, ori de beti, ori altceva de faceti, toate intru slava lui Dumnezeu sa le faceti". Iar celor lacomi le zice: "Pantecele lor este Dumnezeul lor si rusinea lor este slava lor". Si iarasi, prin Proorocul zice Domnul: "Fiti sfinti, precum si Eu sfant sunt". Aceluia sa-I inaltam slava, nu numai cu cuvintele, ci si cu faptele noastre cele bune, intru Hristos Iisus, Domnul nostru, Caruia I se cuvine slava, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.


Intru aceasta zi, cuvant din Pateric despre Melchisedec.


        Spunea ava Daniil, despre un oarecare batran, care se nevoia in partile cele de jos ale Egiptului, ca, dupa credinta lui, zicea, ca Melchisedec este fiul lui Dumnezeu, si s-a vestit fericitului Chiril, arhiepiscopul Alexandriei, despre dansul. Dar fericitul Chiril, stiind ca batranul este facator de minuni si ca, ori ce cere el de la Dumnezeu, i se descopere lui si, dupa credinta lui, a zis cuvantul acesta, a folosit acest fel de intelepciune, trimitand pe oricine la dansul, ca sa-i zica: "Ava, rogu-te, fiindca gandul imi zice ca Melchisedec este fiul lui Dumnezeu, iar alt gand imi zice ca nu, ci ca este om si arhiereu al lui Dumnezeu, deci, fiindca ma indoiesc de aceasta, am trimis la tine ca sa te rogi lui Dumnezeu, sa-ti descopere si sa cunoastem adevarul". Iar batranul, intemeindu-se pe petrecerea sa, a zis cu indrazneala: "Da-mi trei zile si eu voi intreba pe Dumnezeu, despre aceasta, si iti voi vesti ce este".

        Deci, mergand, se ruga lui Dumnezeu pentru cuvantul acesta si, venind dupa trei zile, spuse fericitului Chiril, ca om este Melchisedec. Si ii zise lui arhiepiscopul: "Cum stii aceasta ava?" Iar el a zis: "Dumnezeu mi-a descoperit pe toti patriarhii, trecand asa cate unul dinaintea mea, de la Adam si pana la Melchisedec. Si ingerul mi-a zis: Acesta este Melchisedec si crede ca asa este". Deci, ducandu-se la chilia sa, el insusi propovaduia ca om este Melchisedec. Si mult s-a bucurat fericitul Chiril, ca fratele acela a castigat mantuire.


 
 


  • Despre pacatul avortului si gravitatea lui
  • FATA ASCUNSA A PROSTITUTIEI LEGALIZATE