Cuvine-se cu adevarat sa te fericim, Nascatoare de Dumnezeu,
cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru.
Ceea ce esti mai cinstita decāt heruvimii si mai marita fara de asemanare decāt serafimii,
care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvāntul ai nascut,
pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim!







Va invitam sa ascultati conferinta Parintelui Galeriu Creatia in viziunea pascala.aac (format aacPlus - 59,6MB - 173 minute, necesita ultima versiune de winamp)

Luna octombrie in 26 zile:
pomenirea Sfantului, Slavitului, Marelui Mucenic Dimitrie,
izvoritorul de mir si facatorul de minuni. (+303)

Sfantul, Slavitul Mare Mucenic Dimitrie Sfantul, Slavitul Mare Mucenic Dimitrie Sfantul, Slavitul Mare Mucenic Dimitrie Sfantul, Slavitul Mare Mucenic Dimitrie

    Sfantul Mare Mucenic Dimitrie a trait pe vremea imparatilor Diocletian si Maximian Galeriu (284- 311) si era fiul voievodului cetatii Tesalonicului, botezat in taina de parintii sai, de frica cruntelor prigoane impotriva crestinilor. Si il invatau parintii in camara cea ascunsa a palatului lor toate tainele sfintei credinte, luminandu-i cunostinta despre Domnul nostru Iisus Hristos, precum si milostenia cea catre saraci, savarsind, adica, faceri de bine, celor ce trebuiau. Si asa, Dimitrie a cunoscut adevarul din cuvintele parintilor sai, dar, mai ales, a inceput a lucra intr-insul darul lui Dumnezeu. Si tanarul crestea cu anii si cu intelepciunea, urcand ca pe o scara, din putere in putere. Si, ajungand la varsta cea mai desavarsita, parintii lui s-au dus din vremelnica viata, lasand pe tanarul Dimitrie mostenitor nu numai al multor averi, ci si al bunului lor nume.

    Deci, Maximian imparatul, auzind de moartea voievodului Tesalonicului, a chemat la dansul pe fiul acestuia si, cunoscandu-i intelepciunea, l-a facut voievod in locul tatalui sau. Si a fast primit Sfantul cu mare cinste de cetateni, iar el carmuia cu multa vrednicie poporul, propovaduind pe fata dreapta credinta si aducand pe multi la Hristos.

    Deci, nu dupa multa vreme, a cunoscut imparatul ca voievodul Dimitrie este crestin si s-a maniat foarte. Drept aceea, intorcandu-se biruitor dintr-un razboi cu scitii, Maximian a poruncit sa se faca praznice in fiecare cetate, in cinstea zeilor, si a venit imparatul si la Tesalonic. Si, Dimitrie fiind intrebat, de sunt adevarate cele auzite despre dansul, a raspuns cu indrazneala, marturisind ca este crestin si a defaimat inchinarea paganeasca. Si indata, imparatul a poruncit sa-l inchida in temnita, pana la incheierea jocurilor in cinstea venirii sale.

    Si se bucura imparatul, mai ales, vazand pe un luptator vestit. Lie, vandal de neam, inalt, puternic si infricosator la chip, ca se lupta cu cei viteji si-i ucidca, aruncandu-i in sulite. Deci, era acolo un tanar crestin, anume Nestor, cunoscut Sfantului Dimitrie. Accsta, vazand pe Lie ucigand fara crutare pe oameni, mai cu seama pe crestini, s-a aprins de ravna. Si vrand sa se lupte cu Lie a alergat la Sfantul, in temnita, cerand de la dansul rugaciuni si binecuvantare ca sa-l poata birui pe acel ucigas de oameni. Si, insemnandu-l cu semnul crucii pe frunte, Sfantul i-a zis: "Du-te si pe Lie vei birui si pe Hristos vei marturisi!"

    Deci, intrand in lupta cu Lie, Nestor a strigat: "Dumnezeul lui Dimitrie, ajuta-mi!" Si indata, trantandu-l jos pe Lie, l-a omorat. Si s-a intristat imparatul de moartea lui Lie. Afland insa ca Sfantul Dimitrie este cel care l-a indemnat pe Nestor sa se lupte cu Lie, imparatul a trimis ostasi, poruncindu-le sa-l strapunga cu sulitele pe Sfantul, in temnita, ca a fost pricina mortii lui Lie. Si aceasta, facandu-se indata, marele Dimitrie si-a dat sufletul in mainile lui Dumnezcu. Si s-au facut la moastele lui multe minuni si prea slavite tamaduiri. Tot atunci, din porunca imparatului, s-a taiat capul si Sfantului Nestor.
 



 
 

Intru aceasta zi,
Cuvant despre Musha vamesul,
cum a facut mila cu o femeie si nu s-a atins de ea

    In cetatea Tirului a fost un oarecare vames, anume Musha, si de multe ori ne spunea noua, zicand: "Fiind eu intru cele de acolo si luand zeciuiala de la oaspeti, odata am inserat. Deci, fiind seara, ma duceam sa ma spal la baie si am aflat in cale o femeie, stand pe intuneric, si, apropiindu-ma de dansa, am inceput a-i grai ei cuvinte de desfranare, iar ea a fagaduit, sa vina dupa mine iar eu, de pofta si de bucurie diavoleasca, nu m-am mai dus sa ma spal, ci indata, luand femeia, m-am pornit inapoi la cina. Iar ea n-a gustat cu mine, nici n-a baut, macar ca eu mult am silit-o, dar ea n-a ascultat si m-am sculat, vrand a ma duce sa ma culc. Si, luand de mana pe femeie, am vrut sa o sarut pe ea, iar ea cu lacrimi a strigat cu glas mare: "Vai mie, straina si ticaloasa, cea de tot pierduta, cu sufletul si cu trupul!"

    Deci, am inceput a o intreba de pricina tipatului ei, iar ea, plangand, mi-a spus: "Barbatul meu a fost negustor, si inecandu-i-se corabja, a pierdut si pe ale sale si pe cele straine, si acum este in temnita. Iar eu, neavand ce sa fac, ca macar paine sa aflu pentru el, am voit, de multa suparare, sa-mi spurc trupul meu si sa-i castig lui hrana. Ca pe toate le-au jefuit strainii. Si i-am zis ei: "Ce datorii mai sunt inca?" Iar ea mi-a spus: "Cinci litre de aur." Deci eu, luand aurul i l-am dat ei, zicandu-i: "Pentru frica lui Dumnezeu, nu ma ating de tine, dar primeste acestea si-ti rascumpara barbatul tau si te roaga pentru mine, pacatosul."

    Iar dupa ce a trecut un an, se facura rele clevetiri asupra mea la imparatul, ca am pierdut birul. Si, trimitand imparatul, mi-au jefuit casa mea, si, degraba aducandu-ma pe mine la Constantinpol m-au si pus in temnita, numai intr-o camasa veche fiind imbracat. Si in fiecare zi auzeam ca imparatul voieste sa ma omoare, spre pilda altora, si eram deznadajduit pentru viata mea. Deci, plangand eu si tanguindu-ma, am adormit in grija si in intristare si am vazut pe femeia aceea, careia ii dadusem cele cinci litre de aur, care mi-a zis: "Ce ai stapane? Si pentru ce esti tinut aici?" Iar eu am zis: "Sunt clevetit si mi se pare ca vrea imparatul sa ma omoare." Iar ea mi-a zis: "Vrei, oare sa ma duc pentru tine la imparatul, ca sa te slobozeasca pe tine?" Si i-am zis ei: "Dar te sti pe tine imparatul?" Si mi-a zis: "Ma stie." Deci, dupa ce m-am desteptat, nu pricepeam ce va fi cu acest vis. Si, in cealalta noapte, asemenea, mi s-a aratat ea, zicandu-mi: "Nu te teme, eu te voi slobozi." Iar a doua zi, a poruncit imparatul si m-a adus in palatele imparatesti. Iar dupa ce am intrat si m-a vazut imparatul in haina urata si rupta, mi-a zis: "Iata, te iert pe tine acum." Si cautand, am vazut si pe femeia aceea, stand de-a dreapta imparatului si zambind la mine. Atunci a poruncit imparatul ca sa mi se intoarca toata averea mea si de la sine mi-a dat multe daruri, si cu multa cinste m-a raduit iarasi, la locul meu, inca m-a facut capetenie peste toti vamesii. Iar in cealalta noapte, mi s-a aratat mie, aceeasi femeie, zicandu-mi: "Stii, oare, cine sunt eu? Eu sunt cea cu care tu ai facut mila si nu te-ai atins de trupul meu, pentru Dumnezeu, ci mi-ai rascumparat barbatul de la amara moarte din temnita, iar pe mine m-ai facut a nu cadea in desfranare, pentru paine. Drept aceea, si eu te-am izbavit pe tine de primejdie."

    Deci, acestea auzind, fratilor, sa cunoasteti puterea milosteniei. Vedeti inca si iubirea de oameni a lui Dumnezeu, ca iata s-a aratat preabunul Dumnezeu si i-a zis: "Tu pentru Mine ai facut mila, apoi si eu am marit mila Mea spre tine." Cu adevarat, mare este puterea milosteniei, ca si in acest veac face bine, si in veacul ce va sa fie, printr-insa, mai inainte mergem, sa vedem fata lui Dumnezeu, Care ne rasplateste noua de saptezeci de ori cate sapte. Deci, dar, acestea auzindu-le, parintilor si fratilor, sa fim milostivi, precum si Parintele nostru cel ceresc milostiv este, Caruia se cuvine slava, cinstea si inchinaciunea, acum si pururea si in vecii vecilor! Amin.
 





  • Despre pacatul avortului si gravitatea lui
  • FATA ASCUNSA A PROSTITUTIEI LEGALIZATE